Conf. Univ. Dr. Cosmin Roşca
Unele dintre cele mai frecvente simptome pentru care pacienții se prezintă în farmacie, cerând ajutor de specialitate, sunt simptomele de reflux gastro-esofagian. De obicei, acestea sunt descrise ca o senzație de arsură care se dezvoltă în spatele sternului și iradiază spre gât, însoțită uneori de regurgitarea conținutului stomacal (de exemplu, acid sau alimente) în gură. Aceste simptome apar cel mai frecvent după mese, în timpul exercițiilor fizice sau în timp ce stau în decubit dorsal, în special noaptea.
Simptomele frecvente de arsuri la stomac și regurgitație pot avea un impact negativ asupra calității vieții persoanei afectate, căci pot perturba somnul, activitatea socială sau munca.
Rolul farmacistului în stabilirea corectă a diagnosticului
Uneori, interpretând informații din surse diverse, chiar fără legătură cu literatura de specialitate, cum ar fi rețelele sociale, pacienții își stabilesc un autodiagnostic. Cu atât mai mult în acest caz, consilierea farmacistului este importantă pentru a spori acuratețea clinică a autodiagnosticului și a optimiza medicația.
Farmacistul are responsabilitatea de a îndruma persoanele cu simptome alarmante pentru evaluări medicale suplimentare, de a oferi sfaturi cu privire la stilul de viață şi principiile de autoîngrijire, de a selecta și recomanda adecvat medicamentele ce se pot elibera fără prescripție medicală, precum şi de a consilia pacientul dacă acesta revine cu o prescripție medicală.
Pentru început, pacientul este rugat să descrie simptomele şi este intervievat în legătură cu frecvența, natura și severitatea episoadelor. În cazul simptomelor de alarmă farmacistul va trimite pacientul la medic pentru o evaluare medicală suplimentară. Caracteristicile de alarmă care ar putea fi identificate în farmacie pe baza răspunsurilor pacientului includ simptome sugestive pentru dureri toracice de tip cardiac, dificultăți sau durere la înghițire, tuse bronșică recurentă, răgușeală, semne/simptome de sângerare gastrointestinală și pierdere progresivă neintenționată în greutate. La fel, pacienții mai în vârstă cu simptome de reflux gastro-esofagian sau pacienții care au antecedente familiale de cancere gastrointestinale. De asemenea, anumite medicamente pot predispune pacienții la evenimente de reflux. Suspiciunea unei cauze medicamentoase a simptomelor de reflux ar trebui să fie un motiv pentru consultarea medicului prescriptor.
Consilierea cu privire la dieta pacientului și stilul de viață
Farmacistul oferă nu numai sfaturi privind administrarea medicației, ci şi sfaturi referitoare la modificarea dietei și a stilului de viață. Acest lucru implică identificarea și evitarea factorilor ce pot duce la apariția sau agravarea simptomelor digestive descrise. Se recomandă consumul de alimente în cantitate mică, cu evitarea alimentelor bogate în grăsimi sau gătite prin prăjire, evitarea alcoolului, a alimentelor picante sau a ciocolatei, consumul de lichide între mese și nu în timpul acestora, evitarea culcării la scurt timp după mese (în decurs de 2-3 ore), evitarea consumului de alimente înainte de exerciții fizice şi renunțarea la fumat. Pentru simptomele nocturne, pot ajuta culcarea pe partea stângă a corpului şi ridicarea capului mai sus decât restul corpului. Nu în ultimul rând, este recomandată pierderea în greutate la persoanele supraponderale sau obeze.
Stabilirea medicației şi a modului de administrare
Simptomele descrise anterior pot fi gestionate cu medicamente, multe dintre acestea fiind disponibile fără prescripție medicală, pe care farmacistul le poate recomanda. Cele mai utilizate sunt antiacidele şi alginații, antagoniştii receptorilor H2 şi inhibitorii pompei de protoni (IPP).
Pentru reducerea rapidă şi pe termen scurt a simptomelor pot fi recomandate antiacide (bicarbonat de sodiu, carbonat de calciu sau de magneziu, hidroxid de aluminiu sau de magneziu) sau alginați (alginatul de sodiu), frecvent formulat în combinații cu antiacide.
Antagoniştii receptorilor histaminici H2 (famotidina, cimetidina, nizatidina) inhibă atât secreția acidă. În țara noastră, ca şi la nivelul UE, aceste medicamente necesită o prescripție medicală, dar este aprobată utilizarea fără prescripție medicală a cimetidinei și famotidinei pentru tratamentul arsurilor la stomac.
Inhibitorii pompei de protoni (IPP) (omeprazol, esomeprazol, lansoprazol, rabeprazol, pantoprazol) suprimă secreția acidă În țara noastră, sunt autorizate ca medicamente OTC forme de pantoprazol 20 mg şi omeprazol 20 mg.
Comparativ cu antihistaminicele H2, IPP sunt mai eficiente pentru tratamentul pe termen scurt al simptomelor de reflux gastroesofagian, efectul clinic al IPP pe termen scurt durând până la 10 săptămâni. IPP produc o reducere a acidității mai puternică și mai durabilă (24 de ore). În timp ce antiacidele sunt eficiente doar pentru ameliorarea simptomelor şi necesită doze zilnice multiple, IPP au o administrare convenabilă, de obicei o doză zilnic, ceea ce asigură aderența la tratament şi complianța pacienților. Se administrează înaintea mesei, iar acest lucru asigură medicamentului timp pentru a inhiba pompa de protoni activă.
Riscurile utilizării pe termen lung a IPP
Riscurile potențiale asociate cu utilizarea pe termen lung a IPP includ boli renale, demență, fracturi osoase, infarct miocardic, infecții enterice, deficit de micronutrienți și malignitate gastrointestinală.
Ținând cont de acestea, IPP pot fi administrați fără prescripție medicală pentru tratamentul pe termen scurt al simptomelor bolii de reflux (de exemplu pirozis, regurgitare acidă) doar la adulţi, iar tratamentul nu trebuie să depăşească 4 săptămâni fără recomandarea unui medic.
Concluzii
Farmaciștii pot ghida pacientul pentru gestionarea simptomelor de reflux gastro-esofagian prin confirmarea diagnosticului, selectarea tratamentului optim fără prescripție medicală, îndrumarea pacienților cu simptome de alarmă către medic și educarea pacienților cu privire la stilul de viață şi utilizarea corectă a medicamentelor.
