Dr. Adrian Neculai
Gripa, infecția respiratorie acută cu contagiozitate ridicată responsabilă de epidemiile sezoniere a generat un nou val la începutul acestui an. Uneori, aceste valuri epidemice tind să capete amploare generând un impact la nivel global (pandemii), eveniment cu recurență la câteva zeci de ani. Cea mai recentă pandemie de gripă a fost cea produsă de virusul gripal A, subtipul AH1N1 în urma cu 17 ani. Aceasta interesează atât populația pediatrică aflată în colectivități, cât și vârstnicii, majoritatea acestora pacienți tarați, cu multiple comorbidități. Cu toate acestea, gripa nu este singura patologie respiratorie care afectează populația, infecțiile acute de căi respiratorii superioare cauzate preponderent de enterovirusuri și pneumoniile, atât cele virale cât și cele bacteriene, fiind deopotrivă întâlnite.[1, 2]
Împreună cu echipa de la Secția de Boli Infecțioase Copii a Spitalului Județean de Urgență “Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești am efectuat un studiu observațional, descriptiv, retrospectiv, pe o perioadă de aproximativ o lună (29.12.2025 – 01.02.2026). Dintre variabilele analizate menționăm grupa de vârstă (0-1 an/peste 1 an/peste 2 ani/peste 3 ani/peste 4 ani/5-9 ani/10-14 ani/15-18 ani), sexul, mediul de proveniență (urban/rural), diagnosticul (gripă/IACRS/pneumonie) și decizia terapeutică (internare continuă/tratament la domiciliu)
Am analizat un lot total de 503 pacienți pediatrici care au avut evoluție favorabilă. Nu s-a înregistrat niciun deces pe durata studiului. Un criteriu comun tuturor acestor pacienți a fost lipsa acoperirii vaccinale antigripale, unii dintre aceștia fiind vaccinați parțial sau deloc conform schemei Ministerului Sănătății.
În ceea ce privește distribuția pe sexe, am examinat un total de 255 de pacienți de sex masculin, respectiv 248 de pacienți de sex masculin. Raportându-ne la mediul de proveniență, 276 au provenit din mediul urban, iar 227 din mediul rural.
Distribuția pacienților pe grupe de vârstă a avut un peak în rândul sugarilor, pacienților peste 1 an și peste 3 ani. Chiar daca procentele categoriilor 10-14 ani, respectiv 5-9 ani au fost unele semnificativ crescute, trebuie luat în considerare faptul că în aceste situații discutăm despre un interval de vârstă, iar probabilitatea ca un pacient care s-a adresat în serviciile noastre să fi aparținut acestor categorii.
Conform așteptărilor, principalul diagnostic pentru care adresabilitatea a depășit 90% din totalul prezentărilor pentru simptomatologie respiratorie a fost gripa, urmată într-o măsură aproape egală de infecțiile acute de căi respiratorii superioare (IACRS) și pneumonie.
Decizia de internare a fost luată pentru aproximativ un sfert din pacienții examinați în clinica noastră. Procentual, ponderea cea mai mare a pacienților internați a fost pentru cei diagnosticați cu pneumonie (88,88%), în timp ce pentru gripă procentul a fost minim (22,60%).
La nivel național, datele furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică arată tendința numărului cazurilor de gripă, IACRS și pneumonie este în creștere. Daca la sfărșitul anului trecut numărul cazurilor părea să scadă (61.016 cazuri în săptămâna 29.12-2025-04.01.2026 față de 70.243 cazuri în săptămâna precedentă), săptămâna 26.01.2026-01.02.2026 care se suprapune parțial cu ultima săptămână a studiului nostru a înregistrat un nou vârf (112.896 cazuri la nivel național). Într-o analiză comparativă cu sezoanele precedente (2023-2024, respectiv 2024-2025) se observă menținerea tendințelor în ceea ce privește evoluția numărului cazurilor de infecții respiratorii, cu așteptări la un vârf sub cel din sezoanele anterioare.[3]
Analizând doar cazurile de gripă, am observat o variabilitate sezonieră; dacă în anii trecuți vârful epidemic se înregistra undeva între săptămânile 4-6 ale anului, de această dată cele mai multe cazuri au fost raportate între săptămânile 51-52 ale anului 2025.[3]
Studiul nostru a evidențiat impactul pe care gripa îl are asupra patologiei infecțioase pediatrice în vârf de sezon epidemic. Nu numai serviciile de boli infecțioase ci și cele de pediatrie sunt colmatate de numărul crescut de cazuri, întrucât o bună parte din acești pacienți ajung într-o clinică de boli infecțioase fiind redirecționați de la camera de gardă de pediatrie. Deși majoritatea cazurilor se vindecă în absența unui tratament, în unele cazuri tratamentul antiviral în asociere cu cel simptomatic facilitează în mod semnificativ vindecarea.
Peak-ul înregistrat în rândul sugarilor și antepreșcolarilor ilustrează vulnerabilitatea acestor grupe de vârstă. Având în vedere că rata de vaccinare conform schemei naționale este una îngrijorătoare, lipsa totală a vaccinării antigripale în rândul pacienților evaluați în cadrul studiului ridică semnalează potențialul impact pe care aceasta l-ar putea avea din punct de vedere epidemiologic, numărul cazurilor de gripă dispensarizate putând astfel să scadă semnificativ.
Rezultatele obținute întăresc necesitatea intensificării campaniilor de vaccinare atât pentru vaccinurile din schema recomandată de Ministerul Sănătății cât și a celor opționale (cu precădere a celui antigripal în contextul actualei epidemii), dar și stabilirea unor măsuri de prevenție, constând în educația sanitară a pacienților și părinților.
Dintre limitările studiului trebuie menționate caracterul retrospectiv, perioada scurtă de analiză, cât și lipsa unui lot martor alcătuit din pacienți vaccinați, pentru a compara rata de adresabilitate cât și ponderea cazurilor internate din numărul total de cazuri analizate.
Bibliografie
World Health Organization: WHO and World Health Organization: WHO. Influenza (Seasonal). 28 Feb. 2025, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/influenza-(seasonal).
“About Influenza.” Influenza (Flu), 26 Feb. 2026, www.cdc.gov/flu/about/index.html.
Institutul Național De Sănătate Publică. 2026, insp.gov.ro.
